tineriada

bun, am fost în piață, mi-am strigat nemulțumirile alături de oamenii de acolo (mai ales în primele zile, cînd magazinele încă aveau vuvuzele în stoc), m-am certat cu părinții, am înjurat foarte mult, mai între dinți, mai direct, m-am simțit abuzată de o mînă de ticăloși, iar m-am certat cu părinții, am simțit cum mi se năruie întregul sistem de valori, ba chiar m-am gîndit să mă mut din țară, să caut un loc mai civilizat și mai onest. pesimistă din fire, nu am crezut nicio clipă din cele în care-am înghețat în piața unirii că dragnea o să dea înapoi.

în teorie (și în discursurile agramate ale politicienilor noștri drăguți) am cîștigat, dar nu mă simt deloc învingătoare. știm cu toții că e o chestiune de timp pînă cînd prevederile din OUG 13 vor intra în parlament, sub o formă sau alta. simt doar că mi s-a dat o șansă să-mi mai hodinesc nițel picioarele. astăzi stau acasă, dar mîine știu unde mă duc!

ce mă mîhnește profund e protestul pro-guvern. sînt perfect de acord ca oricine să protesteze de fiecare dată cînd simte că îi sînt încălcate drepturile, însă felul în care se manifestă protestatarii de la cotroceni mă supără teribil. oamenii aceștia sînt părinții și bunicii noștri. nu înțeleg de unde atîta ură pentru copiii lor. noi nu am cerut niciodată ca votul să nu fie recunoscut. cerem acum demisia guvernului pentru că cineva trebuie să fie tras la răspundere pentru criza socială care a înghițit România. sorinel puștiu și florin ciordache trebuie să plece. hai, liviule, caută bine, sigur mai găsești vreun iepuroi în pălărie.

ce am cîștigat însă e un puternic sentiment de mîndrie. or asta nu e puțin lucru! vă mulțumesc, dragi români, pentru că mi-ați redat speranța în noi. dar lupta nu e gata. hai în stradă!  

Comentarii

Postări populare