miercuri, 17 februarie 2010

I hate to shop!

"It's stores, it's the whole thing, all that shit everywhere, 'scuse me, that merchandise, all those goods, and ads screaming at you from all over the place, buy buy buy buy buy, and when somebody comes up to me with big hair and gobs of makeup on and says, `Can I help you?`, it's all I can do not to scream, `Bitch, you can't even help yourself.`" - The Hours, Michael Cunningham

Oh, da! Cit urasc sa merg la cumparaturi! De fiecare data cind trebuie sa imi cumpar haine&papuci prefer sa fac ORICE numai sa evit momentul. De ce? Pentru ca:


1. urasc politetea afisata a vinzatoarelor. De regula, ma simt prost atunci cind oamenii sint mai politicosi decit ar trebui. Bineinteles ca nu le poti cere vinzatoarelor sa isi exprime adevaratele sentimente - oricit de profunde sau de superficiale ar fi - dar ar trebui ca emotiile lor sa fie cel putin realiste si sa se incadreze in limitele bunului simt [bine, recunosc, pune probleme aceasta 'limita a bunului simt']. De altfel, bineinteles ca la training sunt instruite sa le zimbeasca permanent clientilor, oricit de dificili ar fi acestia, insa mai sint si citiva indivizi imposibili, cum sint eu, care urasc politetea asta. Da dom'le, hai sa fim politicosi pentru ca obrazul ne-o cere, nu pentru ca sefu' zice ca da bine!
Mai sint magazine unde personalul vine din trei in trei secunde si intreaba Va pot ajuta cu ceva?, Doriti ceva anume?, Cautati sa faceti cadoul perfect unei persoane speciale?, etc. Ei bine, draga 'personalule', evident ca doresc ceva anume, evident ca daca imi va fi vreodata greu sa aleg intre o esarfa mov cu dungi roz si una roz cu dungi mov iti voi solicita ajutorul. Pina atunci, putina intimitate nu ar strica!


2. la polul opus, sint vinzatoarele foarte sincere, dar ele sint si cele mai amuzante.

- Aveti pantaloni nu stiu de care?
- Depinde pentru cine cumparati. Pentru dvs nu (urmeaza aici intotdeauna o privire patrunzatoare din cap pina-n picioare), pentru fiica dvs poate.
ori:
- Vai, da' ce slaba sinteti. Incercati la raionul pentru copii!sau, de ce nu, pentru ca intervine din nou problematica limita a bunului simt:
- Vai, dar nu mai incercati pantofii aia, doamna, ca ii stricati. Sinteti prea lata in picior.

3. Cind vine vorba de probat, fie nu exista nicio cabina de proba si improvizeaza vinzatoarele ceva, dovedindu-si talentele creative, fie exista cabine de proba insa sint astfel proiectate incit poti vedea Marele Tot. De exemplu [pentru ca operam mereu cu fapte], eram acum ceva timp la un magazin cunoscut din centrul orasului, unde
cabina de proba era dotata -surprinzator- cu un bec. Astfel, dra clienta din cabina a aprins becul. Ei bine, in momentul acela perdeaua opaca s-a transformat, spre deliciul clientilor de gen masculin ori a clientelor cu orientari incerte, intr-o perdea transparenta.
Ei, in cazul in care nu ai probleme de acest gen, mai sint magazine unde intra peste tine in cabina de proba toate vinzatoarele posibile si imposibile, existente si inexistente, cu sau fara carte de munca, etc. sa te ajute sa te imbraci, de parca asta ar fi o clauza din contractul lor.

Considerind toate acestea, un singur lucru pot afirma, desigur cu sincera si naiva speranta ca vor veni zile mai bune pentru clientii dificili ca mine:
I do hate to shop!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu