one step further

Urmatoarea in linie e Eu si ai mei, de Jerome K. Jerome. Nu am foarte multe de scris despre ea. Ca sa pastrez oarecum registrul proiectului care m-a inspirat (Julie&Julia), e o carte usoara, de vara. O carte 'light', care te ajuta sa te mentii in forma; fie ea spirituala sau chiar fizica: muschii fetei se contracta intr-un zimbet larg, sanatos, plin de vitalitate la fiecare pagina a cartii.
Prima curiozitate care mi-a venit in minte cind am inceput sa citesc romanul a fost daca Jerome Klapka Jerome a fost un om la fel de amuzant si de savuros in afara cartilor.
Cu ajutorul prietenului nostru numit scurt dar atotcuprinzator 'net', am aflat ca nu a avut o viata prea usoara, ceea ce poate face ca stilul lui sa fie si mai apreciat.
Bineinteles ca in spatele umorului se afla si citeva lectii interesante de viata. Un exemplu veritabil este discutia pe care naratorul o poarta la un anumit moment cu Veronica, fiica mai mica: "Viata inseamna a darui, nu a obtine. Asta este greseala pe care o facem, cei mai multi dintre noi. Este la fel cum munca inseamna bucurie, nu salariul; jocul, nu scorul. Placerea iubitului este sa ofere, nu sa pretinda. Recompensa maternitatii este durerea." (trad de Cristina Jinga, editura Leda, Burucresti, 2006, p. 244)
Singurul regret pe care il am este ca am citit-o in romana. Putini traducatori reusesc sa redea/pastreze savoarea stilului. De pilda, un fragment din Three Men in a Boat (to Say Nothing of the Dog) (despre care se spune ca ar fi cea mai buna carte a lui) confirma acest lucru: "It always does seem to me that I am doing more work than I should do. It is not that I object to the work, mind you; I like work: it fascinates me. I can sit and look at it for hours." (http://www.online-literature.com/jerome/)

Comentarii

Postări populare