nimicuri sau the futility of life III

 Am mai mîzgălit despre asta acum niște ani, dar mi-a trecut prin minte mai des de-atît. Mă preocupă mult găsirea de sensuri. Mai mult decît mi-aș dori. Ce înseamnă viața? Care este scopul ei? Ce înseamnă să trăiești? Mai putem noi face acest lucru într-un mod autentic sau e ca pe social media?

Nu cred că voi putea vreodată - sau prea curînd - să ajung la un consens sau la o concluzie. Să spun, gata, am aflat care-i sensul vieții, de acum pot să mă ocup de altceva. Ca un soi de DIY project. După care să fac o masă din paleți din lemn! 

Mai onest ar fi să tragem o concluzie cînd ne aflăm mai aproape de final. Iar concluzia aceea să nu fie ca o sentință definitivă, ci ca o părere mai mult sau mai puțin avizată. Ca o postare pe Facebook, care atrage sau nu Like-uri.