totul are un capat, doar salamul doua
am participat de curind la o inmormintare. de curind si, slava cerului ori altcuiva, indirect. nu a fost nevoie de prezenta mea acolo, insa am auzit opiniile 'la cald' ale persoanelor implicate in acest nefericit eveniment.
in primul rind m-a socat atentia exagerata acordata tinutei. am auzit o intrebare pe care mai curind ma astept s-o aud din gura (atent rujata in culori de roz tipator) domnisoarelor dornice sa pozeze in clubul x, stringind cu pofta din paiul infipt cu mare arta intr-un cocktail pestrit (poza care apare instictiv - si retusata pe alocuri, acele 'alocuri' unde fondul de ten nu mai face minuni- pe facebook in sectiunea 'ce m-am distrat aseara'). astfel, cele care au participat la inmormintare au fost mai curind preocupate de tinuta lor decit de o mica, poate chiar sincera, varsare de lacrimi. "oare sa imi iau haina de blana proaspat achizitionata, cu care n-am apucat inca sa ma mindresc?" "neaparat, ca doar vin z si q, si stii ca ele vin cu hainele de blana!" "cum imi sta mai bine: asa sau asa?"
odata imbracate, coafate si parfumate, doamnele pornesc spre locul cu pricina, unde nu ezita sa prezinte condoleante persoanelor mai importante, bineinteles, fara sa mai treaca pe la mort, ca nu vor sa-si strice digestia. doar strudelul cu mere a costat ceva!
slujba incepe. incepe si se termina imediat, abia-abia au reusit doamnele noastre sa scaneze toata biserica. urmeaza ospatul, pardon, praznicul, la care participa toata doamnele, etalindu-si bunele maniere, cum altfel decit taind cu grija snitelul de pui. se termina si praznicul, doamnele se pregatesc de plecare, prezentindu-si tristetea rudelor defunctului si multumindu-i pe ascuns lui d-zeu ca ele au scapat, deocamdata.
ajunse acasa, doamnele noastre isi framinta palmele pina se face ora 7, ora oficiala la care ii poti suna pe ceilalti fara sa ii deranjezi. la 7 fix, apuca receptorul vechiului telefon (deocamdata telefonul ala fain cu 'taciscrin' mai are de asteptat :( doar abia si-a luat blana) si suna una la cealalta ca sa birfeasca nitel. nitelul asta devine o jum de ora, chiar o ora:
a) in functie de citi oameni au venit la inmormintare
b) in functie de citi oameni au indragit defunctul si au vrut sa isi ia ramas bun de la el
c) in functie de cite gospodine birfitoare a cunoscut defunctul.
Doamne miluieste!
in primul rind m-a socat atentia exagerata acordata tinutei. am auzit o intrebare pe care mai curind ma astept s-o aud din gura (atent rujata in culori de roz tipator) domnisoarelor dornice sa pozeze in clubul x, stringind cu pofta din paiul infipt cu mare arta intr-un cocktail pestrit (poza care apare instictiv - si retusata pe alocuri, acele 'alocuri' unde fondul de ten nu mai face minuni- pe facebook in sectiunea 'ce m-am distrat aseara'). astfel, cele care au participat la inmormintare au fost mai curind preocupate de tinuta lor decit de o mica, poate chiar sincera, varsare de lacrimi. "oare sa imi iau haina de blana proaspat achizitionata, cu care n-am apucat inca sa ma mindresc?" "neaparat, ca doar vin z si q, si stii ca ele vin cu hainele de blana!" "cum imi sta mai bine: asa sau asa?"
odata imbracate, coafate si parfumate, doamnele pornesc spre locul cu pricina, unde nu ezita sa prezinte condoleante persoanelor mai importante, bineinteles, fara sa mai treaca pe la mort, ca nu vor sa-si strice digestia. doar strudelul cu mere a costat ceva!
slujba incepe. incepe si se termina imediat, abia-abia au reusit doamnele noastre sa scaneze toata biserica. urmeaza ospatul, pardon, praznicul, la care participa toata doamnele, etalindu-si bunele maniere, cum altfel decit taind cu grija snitelul de pui. se termina si praznicul, doamnele se pregatesc de plecare, prezentindu-si tristetea rudelor defunctului si multumindu-i pe ascuns lui d-zeu ca ele au scapat, deocamdata.
ajunse acasa, doamnele noastre isi framinta palmele pina se face ora 7, ora oficiala la care ii poti suna pe ceilalti fara sa ii deranjezi. la 7 fix, apuca receptorul vechiului telefon (deocamdata telefonul ala fain cu 'taciscrin' mai are de asteptat :( doar abia si-a luat blana) si suna una la cealalta ca sa birfeasca nitel. nitelul asta devine o jum de ora, chiar o ora:
a) in functie de citi oameni au venit la inmormintare
b) in functie de citi oameni au indragit defunctul si au vrut sa isi ia ramas bun de la el
c) in functie de cite gospodine birfitoare a cunoscut defunctul.
Doamne miluieste!
Comentarii
Trimiteți un comentariu